Available courses

Stadiu: în curs de implementare

Durată: 48 ore (22 h. 30 min. activități față în față, 19 h. 30 min. activități la distanță, 4 h. evaluare de parcurs, 2 h. evaluare finală)

Grup țintă: cadre didactice din învățământul preșcolar, primar și gimnazial

Număr credite profesionale: 

Acreditare: OMEN nr. 3861/04.04.2019



Conform definiției de dicționar prin caracter înțelegem ansamblul însuşirilor fundamentale psihico-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile şi în acţiunile sale. O astfel de definiție lasă însă de-o parte faptul că un caracter poate fi bun sau rău, dezirabil sau indezirabil, că trăsăturile de caracter, atitudinile se împart pozitive și negative.

Încercarea noastră de a „reconstrui” sub forma unui curs de formare caracterul nu poate ignora însă astfel de aspecte. Evident, ne vor preocupa trăsăturile pozitive de caracter, de unde și încercarea de alături, unde, folosindu-ne de ideea tabelului periodic al elementelor, am încercat un inventar al trăsăturilor pozitive de caracter (deși, în cazul fiecăreia dintre trăsăturile pe care le vom aprofunda vom oferi, într-o abordare negativă, câte o listă de „rețete” pentru a ne îndepărta de acea atitudine, tocmai pentru a arăta care este reversul unei atitudini pozitive). Nu epuizăm, desigur, lunga listă posibilă a acestora, după cum se poate observa ușor că unele dintre cele amintite au cel puțin anumite zone comune. 

Dincolo însă de unele dintre aceste probleme, poate mai curând științifice, ceea ce vom încerca este să aducem în discuție câteva dintre atitudini, cele fundamentale am spune noi, atât în ceea ce privește semnificația lor, cât și în ceea ce privește formarea lor.

Motivația unui astfel de curs de formare? Dacă trăsăturile de caracter sunt evidente în comportamentele, ideile și acțiunile noastre, pe o parte, iar pe de altă parte multe dintre cele ce ni se întâmplă ne afectează negativ, înseamnă că una dintre sursele acestui conflict nu poate fi reprezentată decât de ceea ce ține de atitudinile noastre și ale celor din jur. Iar acest lucru, cu atât mai mult cu cât, în calitate de cadre didactice, suntem implicați în mod direct în formarea viitoarelor caractere. Fără a avea un scop didactic direct, cu o finalitate precisă în activitatea didactică, acest curs încearcă, totuși, să aducă în discuție aspecte care se pot dovedi relevante. 

Stadiu: în curs de elaborare

Durată: 60 ore

Grup țintă: cadre didactice din învățământul preșcolar, primar și gimnazial

Număr credite profesionale: 

Acreditare: 

Stadiu: implementat

Durată: 24 ore

Grup țintă: cadre didactice din învățământul gimnazial și liceal

Număr credite profesionale: 5 credite

Acreditare: OMENCS nr. 3114/01.02.2016


Reflecția asupra procesului de învățare a elevilor reprezintă actualmente o provocare pentru orice cadru didactic, pe de o parte datorită nevoii din ce în ce mai persistente de a găsi modalități de gestiune eficientă a procesului didactic, iar pe de altă parte datorită sarcinii pe care societatea o solicită școlii și anume aceea de a forma indivizi capabili de a se adapta permanent, de a-și asuma responsabilități, de a se exprima și de a contribui la ameliorarea vieții sociale.

În acest context, cadrul didactic este chemat să-și redimensioneze continuu rolurile și  ipostazele, să manifeste un comportament deschis și o atitudine pozitivă, activizantă și reflexivă, promovând o învățare interactivă și stimulând întregul potențial al elevilor săi. La nivelul instruirii școlare, învățarea ridică, printre altele, „problema crucială a logicii copilului”, respectiv a particularităților de cunoaștere proprii elevului, în calitate de subiect al educației. Inadecvarea metodelor de instruire la psihologia celui care învață rămâne una din cauzele principale ale eșecului școlar. În aceste condiții, devine evident că planificarea învățării trebuie să țină seama de diferențele individuale de învățare ale elevilor.

Prin competențele vizate și conținuturile propuse, modulul dorește să contribuie la  construirea unei perspective actualizate asupra rolurilor noi pe care le are profesorul, în mod  deosebit acelea de a defini situațiile care permit exersarea și aprofundarea învățării ținând cont de diferențele induse de stilurile de învățare și de a  deveni un mediator între modurile formal și nonformal de învățare.

Totodată, având în vedere că marele impediment al introducerii diferențelor de stil de învățare în proiectarea didactică este absența unui exercițiu în acest sens, activitatea de formare propusă încearcă să pună bazele unei astfel de experiențe și totodată să stimuleze crearea unei comunități de bune practici în ceea ce privește specificul proiectării didactice care ține seama de aceste diferențe.


Stadiu: implementat

Durată: 20 ore

Grup țintă: cadre didactice din învățământul gimnazial și liceal

Număr credite profesionale: 5 credite

Acreditare: OMECS nr. 4623/27.07.2015


Bunul mers al procesului de învățământ și rezultatele obținute depind de metodele utilizate. Marii pedagogi au evidențiat faptul că folosindu-se metode diferite se obțin diferențe esențiale în pregătirea elevilor, că însușirea unor noi cunoștințe sau comportamente se poate realiza  mai ușor sau mai greu, în funcție de metodele utilizate.

Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziția profesorului, de a căror cunoștințe și utilizare depinde eficiența muncii educative. Profesorul, cunoscând varietatea metodelor, particularitățile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acționeze pentru a-și valorifica pe deplin personalitatea, devenind el însuși un creator în materie articulare a strategiilor, metodelor și procedeelor didactice.

Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susținut și înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învățare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conștiente și active.

Cerința primordială a educației moderne este de a asigura o metodologie diversificată  bazată  pe  îmbinarea  activităților de învățare și de munca independentă, cu activitățile de cooperare, de învățare în grup  și  de munca interdependentă. Deși învățarea este eminamente o activitate proprie, ținând de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei, nu este mai puțin adevărat ca relațiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariției și construirii învățării personale și colective. Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, oferă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului  în stăpânul propriei transformări şi formări.

Astfel, oferirea posibilității de a se perfecționa în utilizarea metodelor și strategiilor moderne de învățare-predare-evaluare poate constitui o oportunitate pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar care au ca deziderat derularea unui proces didactic de calitate, centrat pe elev și pe nevoile acestuia.